marți, iunie 23, 2009

Jocul de-a vacanta


Din nou impresii. Nu se poate altfel. Dupa ce iesi de la Teatrul Municipal (asta mi s-a intamplat cel putin in ultimele sase-sapte dati consecutiv) nu poti sa nu iesi cu o impresie, discutand cu cineva sau ceva, despre ce tocmai ai urmarit timp de doua ore.
Da, pana acum deja v-ati prins. Am fost aseara la jocul de-a vacanta aseara. O adaptare moderna, contemporana la piesa lui Mihail Sebastian. Desi am dorit sa o vad cu ceva timp in urma nu am gasit bilete, asa ca am ascultat piesa in format audio. Mi-a placut, audio adica, insa nu ma asteptam si nimeni nu m-a pregatit pentru ce aveam sa urmaresc aseara. Un spectacol bun, plin de umor, o combinatie de pastisari cu elemente din budism, spiritism, matrix (ping-pong) - tinde spre postmodern, ce mai.
Au fost faze peste faze, ce mai, publicul radea cu lacrimi, chiar si cand era liniste deplina cineva tot radea.
Cateva parti interesante si extrem de amuzante (astea nu o sa intereseze pe cei care nu au vazut piesa):
- hai sa-l luam pe Bogoiu. Cel mai activ personaj de pe scena. Am obosit doar privindu-l. Intr-o continuare miscare si agitatie, mereu peste tot. A jucat si cel mai bine dintre toti (asta dupa parerea mea, dupa ochiul meu de amator). faze care m-au impresionat: pozitia unui Buda de piatra sau a unui hopa-mitica romanesc. luati-o voi cum vreti. apoi faza cand da cu delfinul bleu ciel de perete dupa ce s-a chinuit sa il resusciteze. De fapt tot jocul lui a fost o continua nebunie cu stil care sa starneasca rasete.
- trecem mai departe la Vintila. pardon, Madame Vintila. Un/o travestita. Stiti vorba aia: razi pana faci pe tine. daca nu o stiti nu o luati in sens literal. Deci Vin... pardon Madame Vintila, travestitul a jucat si el/ea, exceptional. rochiile ei, modul in care pasea, fetele pe care le facea, faptul ca era nemuritoare (impuscata de trei ori si de trei ori se ridica), mereu indignat(a) ca Esteban, tipul care ii invata pe toti jocul de-a vacanta, si care pierde, mereu ii vorbeste facand acordurile dintre adjectiv si substantiv la masculin (fericit(a), mitocan(a)).
- Stefan si Corina au jucat si ei bine, dar oricat de principale ar fi rolurile lor, au fost pusi putin in umbra de catre personajele lui Bogoiu si a lui Madame Vintila.
- Jeff, liceanul de 16 sau 17 ani. nu prea a avut replici. a jucat bine, insa ii lipseste puterea si convingerea din replici. putina oratorie nu i-ar strica, dar a facut o treaba buna. apropo, a fost tare costumul de veverita :D

Jocul de-a vacanta in varianta 9Optiune e un joc complex, o piesa de teatru care timp de doua ore te tine constant cu ochii atintiti pe scena. Singurul defect ar fi ca se intampla prea multe prea dintr-o data si nu stii in ce parte sa te uiti.
In general a fost un joc extrem de bun, sincronizare, amuzament, distractie. Insa in toata aceasta comotie si comedie ce a avut loc pe scena s-a pierdut ceva din seriozitatea piesei lui Mihail Sebastian, ceva din melancolia ei. Daca tot am ajuns aici sa va zic si cateva diferente.
Replicile. printre replicile actorilor, din cand in cand erau inserate replicile mai importante din piesa lui Sebastian, care la randul erau diminuate de comentarii adiacente. O alta diferenta: lipsa sotilor care vin si ei in vacanta la aceeasi pensiune, insa asta cred ca a fost substituita de dorinta de plecare a lui Madame Vintila si a lui Bogoiu. Tonul in care am perceput eu piesa e extrem de diferit. varianta radiofonica este grava, cea pe care am vazut-o aseara este una amuzanta, usoara care merge pe principiul: "S-a dus... (si te instristezi ca s-a dus, iar in clipa urmatoare:) Toate se duc (treci intr-o resemnare pasiva, indiferenta si te bucuri de ce ti-a ramas).

Un alt lucru care m-a impresionat e numarul de interjectii si imitatii animalice pe care au reusit sa le scoata actorii. Au fost foarte expresivi imitand marea, pescarusii, vantul, oaia, foca, delfinul.

O piesa care merita vazuta, chiar merita vazuta si numai pentru cantecul Doamnei Vintila care a pus sala pe jar. Publicul a inceput sa aplaude si sa bata din palme pe ritm.

felicitarile mele pentru cei de la teatrul municipal din Baia Mare ca au reusit sa ofere spectatorilor o seara extrem de placuta, plina de atmosfera, un joc de cea mai buna calitate.

0 comentarii: