vineri, februarie 27, 2009

Autocaracterizare

îmi place să privesc, noaptea, de pe geam, strada pustie.

îmi place ca dimineaţa, când mă trezesc, să simt miros de apă sărată.

ca atunci în Italia, la Riccione.


îmi place să beau ceai rece, dulce, şi să stau gânditor cu cana în mână.

îmi place alura de scriitor care mi se naşte în mintea mea odată cu gestul acesta.

îmi place când mă strângi în braţe şi stai cu urechea lipită de cutia toracică ascultându-mi inima.

tăcere.


nu îmi plac oamenii grăbiţi, nici banii, nici propria mediocritate, nici absenţa ta.


în schimb, prefer zilele acoperite de nori, vântul puternic, ploia de vară şi gustul de cireşe umede pe care ...

îmi place să visez mereu oricând oriunde.

îmi place senzaţia caldă pe care o ai când eşti mulţumit de viaţă,

la fel şi liniştea pe care ţi-o dă un anumit tip de singurătate.


aceasta e rezoluţia mea:

credinţa animeurile muzica desenul cărţile ceaiul rece sau cu lapte şi tu.

0 comentarii: